Evident, desi ma credeati intr-atat de superficiala, nu vreau sa vad “Shame” doar pentru ca e cu Fassbender. De fapt interesul a venit tocmai invers, a inceput sa imi placa de Fassy pentru ca si-a asumat sa joace rolul unui dependent de sex in “Shame”, chestie care mi se pare extrem de curajoasa.
O sa explic mai pe larg de ce.
Prima oara cand am auzit de aceasta dependenta, am inceput sa rad. Credeam ca e o tampenie sa spui despre cineva ca-i dependent de sex. Pentru ca toti il facem (cu unele exceptii), unii fac sex mai des, altii mai rar, cert e ca nu poti sa vorbesti despre natura umana fara a te raporta la partea sexuala. E la fel de natural ca mancatul, dormitul sau alte nevoi fiziologice. Bineinteles, uneori sexul presupune o intimitate si niste emotii care cateodata exista, alteori nu. Acestea fiind zise eu credeam ca ‘dependent de sex’ e un fel mai dragut de a vorbi despre un om care face sex mai des decat persoana obisnuita.
Apoi mi s-a pus pata pe Russell Brand si am citit cartea lui, My Booky Wook, unde povesteste despre escapadele lui sexuale si despre dezintoxicare si atunci m-am prins ca a fi dependent de sex e poate acelasi lucru cu a fi dependent de heroina, sau chiar mai rau.
In primul rand pentru ca esti aproximativ incapabil de a interactiona emotional cu o alta persoana. Pentru ca esti mereu in cautarea unei noi doze. Pentru ca ai mereu impresia ca ‘doza’ urmatoare va fi mai buna, va dura mai mult, va fi mai intensa decat cea dinainte. Pentru ca ai mereu senzatia ca o sa ajungi in Shangri-La si apoi te trezesti dezamagit si rusinat de niste instincte, care pana la urma, ar trebui sa fie firesti. Doar ca in cazul dependentilor de sex nu sunt. Pentru ca pun sexul inainte de orice altceva: serviciu, familie, propria persoana. Unui dependent de sex nu ii pasa daca are prezervativ sau nu la el atunci cand se duce sa-si caute urmatoarea ‘prada’. Si poate ca asta e cel mai trist lucru: faptul ca ajungi sa vezi oamenii nu ca pe semeni de-ai tai ci doar ca pe niste mijloace de a-ti potoli setea. Sete care nu se sfarseste niciodata.
Russell Brand compara dependenta (de orice fel) in cartea lui cu o incercare de a umple un gol. El spunea ca Dumnezeu a murit, stiinta a dezamagit, deci oamenii vor sa puna altceva in loc. Asa se ajunge la dependenta. Pentru ca in cautarea lui, omul nu se uita la ceea ce este ci se intreaba ‘ce va fi?’. Iar ‘ce va fi-ul’ acela nu este niciodata lucrul la care se asteapta el.
Acestea fiind spuse, eu consider “Shame” un act de curaj. Pentru ca intr-o societate plina de tabuuri, de chicoteli pe sub masa atunci cand vine vorba de sex, de ochi dati peste cap atunci cand vine vorba de adictie, s-a facut un film despre sex care nu e chiar despre sex. Este despre cat de vulnerabili suntem. Despre cat de goi suntem pe dinauntru si cat de rusinati ne simtim din cauza asta.
Daca filmul reuseste sa transmita macar jumatate din lucrurile astea eu i-as da vreo 10 Oscaruri.
Si d-asta companiile de distributie din .ro ar trebui sa aduca filmul asta mai repede in Romania. 
se pare că m-ai menţionat şi pe mine-n articol. (“heroina”) frumos,oricum.
[...] film mai putin cunoscut la noi, nefiind inca lansat in cinematografele din Romania, este prezentat pe blogul Fleurdulys. Este vorba de Shame, un film despre un dependent de sex: “Acestea fiind spuse, eu consider [...]
Din pacate, Fleur, din cate stiu eu, nu il aduce nimeni in Ro pentru ca s-a considerat ca n-ar face incasari suficiente. eu inca sper ca se va incumeta careva, dar slabe sanse.